Pentru ziariștii din domeniul sindical, mai ales cei ”OLD FASHION”, dar și pentru sindicaliștii români post decembriști, numele acesta nu mai are nevoie de o prezentare... Eu unul am avut bucuria și reala plăcere dea fi invitatul domniei sale, la casa domniei sale, de la munte... Unde, la o bere și mai multe guri... de aer proaspăt am reușit a ”pune țara, la cale...” și depăna amintiri, dar și adevăruri mai puțin știute, dar și mai puțin digerabile, atât pentru liderii... din domeniul apărării naționale, cât și a lumii sindicaliste! Îmi fac datoria, de a mai face precizarea că, acesta este doar un mic fragment... dintr-un interviu mult mai mare, care va apărea în revista ”Arsenalul Sindicatelor”.Vă asigur din start că nu veți avea ce regreta. Doar vă (mai) doresc: ”Poftă Mare, la lectură....”
Rep: Cine pe cine a ales: viața sindicală pe dvs, sau dvs ați ales-o? Care au fost "privelegiile", dar mai ales "privațiunile" unei astfel de alegeri?
Adrian Nania: Răspunsul clasic, cel mai simplu, ar fi „oamenii” ei m-au ales! Realitatea este însă alta și nu aș fi eu însumi, dacă nu aș relata-o chiar și aici! Nu am fost membru de partid și Revoluția m-a prins într-o unitate militară, institut de cercetare rachete, manifestându-mă ca și un contestatar al regimului,de atunci, un fel de lider în stadiu incipient de dezvoltare. Atunci, în acele zile nebunești, era să fiu arestat, dar oamenii m-au salvat și astfel am devenit un fel de lider al lor. La doi ani distanță, prin octombrie 1991, deveneam liderul Federației Sindicale „UNIREA”, ales cu o majoritate covârșitoare. Sunt convins că și aceasta este o profesie, ca oricare alta și dacă nu ai vocație, degeaba o practici.
A.N: Când am acceptat să candidez, nu m-am gândit la avantaje sau privațiuni, nici nu știam ce mă așteaptă în viitor! A fost pur și simplu o provocare, iar în viața mea de atunci se simțea nevoia unei schimbări ... Un singur lucru am cerut colegilor de federație, un lucru care ulterior s-a dovedit esențial: să fiu plătit de sindicate! Astfel, toate amenințările, șantajul, dar și provocările ulterioare ale serviciilor s-au dovedit ineficiente, deoarece eram complet independent și protejat de lege.
O persoana publica deosebita, care a avut mai mereu verbul la purtator!
RăspundețiȘtergereTotul este adevarat... un interviu, sau ma rog un fragment bine ales...o zi faina sa avem!
RăspundețiȘtergereDa... face parte din marea familie a celor care nu au putut fi ”mânjiți” de către politic... și sunt puțini aceia: Minea, Luca, Drăgan.... Ivan... de la UMB!
RăspundețiȘtergereDin pacate acest "DOMN" in ale sindicalismului este ca..si specie umana, tot mai rar. Ma disociez de Ghita, care il pomenea si pe Minea...acesta fuse... candva, uman. Dar femeile ziariste ... si "inima (sa) zburdalnica... l-au dus spre alte maluri! Adica, intr-un singur cuvant... l-au esuat...Felicitarile mele si respecte...
RăspundețiȘtergereSunt si baieti mai tineri care merita respectati si incurajati... a se vedea exemplul dela Avias Bacau.... mare problema este ca, nu prea vine nimic din urma, pe linia asta... si doar ei(liderii de sindicat) stiu de ce...
RăspundețiȘtergereChiar un om deosebit... de la care ai nu numai ce auzi, dar si invata.
RăspundețiȘtergereTara asta este o varza, de la un cap, la altul.Omul de care faci discutie a ajuns o "rara avis". Atat in lumea sindicala, cat si-n cea romaneasca.L-am cunoscut... E de vita rara a sindicalistilor verticali, de genul: Luca...
RăspundețiȘtergereInteresanta poveste, dar si punctul de vedere!!!
RăspundețiȘtergereNu-i rau, e un punct de vedere....
RăspundețiȘtergereTot mai rari astfel de oameni, sau de lideri, fie ei si de sindicat! O tempora...
RăspundețiȘtergereCe sa zic? Omul tau pare credibil, insa eu am cunoscut o droaie de asa zisi lideri care mai rau au dus in derizoriu aceasta notiune. Iata doar cate va exemple, daca imi permiti: Costin Dtru, Minica Boaja, Cristian Godinac, Gheorghe Sora, Mona Schimbeschi..cica asta s-a si calugarit... nu stiu daca nusai pentru iertarea pacatelor... lista e lunga... si tare dureroasa.
RăspundețiȘtergereDe ce OMUL tau nu a vorbit cand era acolo, de ce a ales tacerea?!
RăspundețiȘtergereTRIST...DAR (SI) ADEVARAT!!! P.S: LISTA ACEEA POATE FI SI MAI "STUFOASA"!!!
RăspundețiȘtergerePăcat ca după el..... Terenul sindicalist e cam,,arid,, bașca era alta lume în vremurile în care el a activat.
RăspundețiȘtergereMultă sănătate !
materialul nu e rau... insa e bine a fi actualizat, din cand, in cand!!!
RăspundețiȘtergereMulta sanatate si tie, dar si "duomnului" sindicalist!La multi ani!
RăspundețiȘtergere