Maria Tănase cînta în Piața Buzeşti la restaurantul “Coşna” cînd într-o seară a apărut printre clienţi un jurnalist francez. Era corespondent al Agenţei Havas, și se numea Maurice Negre. Servise înainte la Varşovia. Era un bărbat frumos, înalt şi distins. A fost dragoste la prima vedere. O vreme cei doi au format unul dintre cele mai “bine” cupluri din Bucureşti. Activităţile extrajurnalistice ale lui Maurice Negre au atras însă repede atenţia lui Mihail Moruzov, şeful SSI. Maurice Negre (1901-1985) era agentul Biroului 2, serviciul de spionaj francez. Mai mult, a fost în acei ani rezidentul pentru România al spionajului francez. Apoi a devenit rezidentul pentru Sud-Estul Europei/ Balcani. Cît România a fost aliata Franţei, activitățile lui, deşi inamicale, au fost trecute cu vederea. Dar în septembrie 1940 regele Carol a abdicat și a părăsit ţara. România și-a schimbat alianțele. În octombrie o misiune militară germană ocupă Valea Prahovei şi cîteva puncte strategic din România. În acea toamnă, idila celor doi a trecut printr-o mare încercare.
Maurice
Negre a fost arestat la Silistra sub acuzaţia de spionaj, judecat,
condamnat 1o ani, apoi închis la Aiud. Maria Tănase a apelat la toţi
admiratorii ei, a bătut la toate uşile, şi-a vîndut bijuteriile,
blănurile, etc.să corupă diverşi înalți funcţionari. Sentimentele ei au
fost în acele zile verificate. În 1941 Negre a fost eliberat. Oare, a
intervenit între Eugen Cristescu – noul şef al SSI – şi Maria Tanase, o
înţelegere? În schimbul libertăţii iubitului ei, a acceptat ea să fie
agenta SSI?
Cert este că martie/aprilie 1941 a mers din insărcinarea
lui Cristescu la Istanbul sub acoperirea unui turneu. La Istanbul s-a
întîlnit pe Alfred de Chastelain, spion britanic SOE, în localul unde
cînta, la Taxim, ţinut de un român ( Gică Iordănescu, și el agent al SSI
). Maria Tănase Îl cunoştea bine pe de Chastelain, dinainte de război,
cînd era profesor la Universitatea din Bucureşti. Era un bun cunoscător
al problemelor românești. In decembrie 1943 va fi parașutat cu alți doi
în România în cadrul operațiunii Autonomous. Trebuia să ia contact
istanbul 13cu rezistența anti-Antonescu, cu cercurile Palatului, cu
Iuliu Maniu și Dinu Brătianu. Au fost capturați și au stat închiși în
sediul Jandarmeriei de pe bd Mihai Bravu pînă la 23 august 1944 cind a
fost eliberat.Să revinim însă la Maria Tănase. Maurice Negre a fost eliberat
în 1941 şi scos din ţară la presiunea guvernului de la Vichy pe
considerentul că Ion Antonescu era aliat cu mareșalul Petain. Maria
Tănase și Maurice Negre s-au despărțit. Nu se vor mai vedea niciodată.
Ajuns în Franţa, Negre s-a instalat la Vichy unde a primit un post
important în aparatul guvernamental, director în Ministerul propagandei.
În secret a activat în Rezistenţă, fiind gaullist. A fost arestat şi
trimis în lagăr la Buchenwald. A fost eliberat de trupele americane in
1945. Întors la Paris, cu trecutul lui de rezistent şi om al serviciilor
secrete, a făcut o mare carieră. A fost primul director al recent
inființatei Agence France Presse – între 1946-49 şi 1950-54. Avînd
necazuri cu regimul de la Bucureşti, Maria Tănase i-a scris în aceşti
ani, cerîndu-i ajutor. Nu a primit răspuns niciodată.
- MORALA...
În
jurul Mariei Tănase s-au aflat și alte personaje supravegheate de
Siguranță pentru activități comuniste. Sandu Eliad, (descoperitorul ei)
în a cărui locuință (vizavi de primăria capitalei) s-a aflat sediul
asociației “Amicii USSS” al cărui secretar a fost, și unde a locuit o
vreme cu Maria Tănase. În anturajul ei au mai fost Harry Brauner și Lena
Constante, apropiați de Lucrețiu Pătrășcanu, condamnați amîndoi în 1954
in procesul acestuia. Este posibil ca atenția serviciului secret,
condus atunci de Mihail Moruzov, să se fi îndreptat în exact acești ani
asupra Mariei Tănase. Noi cercetări de arhivă ar putea să ne spună mai
mult.
Un ex. Prima dată cînd am întilnit numele Mariei Tănase într-un
dosar de Siguranță a fost cînd încă nu se făcuse cunoscută, datorită
legăturii pe care o avea cu Titu Cristureanu. Acesta era cel mai bun
prieten al lui Emil Bodnăraș, locotenent al armatei române care
defectase la 1 februarie 1932, trecînd Nistrul la Hotin în URSS. Pe
acest motiv Siguranța a făcut cercetări, cei doi fuseseră colegi de
liceu la Rădăuți. Cristureanu era suspectat de comunism. Un raport al
Siguranței, care îl fila, arată că Maria Tănase și Cristureanu se
întîlneau. Cristureanu era în vacanță la București, ca doctorand la
Londra, unde fusese de altfel interogat la Legația română cu privire la
prietenul lui Bodnăraș. Interogatoriul se găsește la dosarul fugii lui
Bodnăraș – Fd 95, la Arhiva Națională ca și raportul amintit.
corecta poveste!
RăspundețiȘtergereasta este buna...povestea pentru unul ca...Hapau!
RăspundețiȘtergereok asa....
RăspundețiȘtergereSUPERBA POVESTEA....
RăspundețiȘtergereCe mai poveste...wooow!
RăspundețiȘtergerevoce inegalabila, inima zburdalnica si ochi alunecosi... o combinatie mortala. Nu crezi?!
RăspundețiȘtergereCorecta povestea ta... te felicit!!!
RăspundețiȘtergereCorecta aceasta poveste si bine sustinuta... "Ulimea" sper sa aibe ce invata din astfel de povesti, desi ma indoiesc, amarnic.
RăspundețiȘtergereInteresanta povestea , din carea nu lipseste sarea si piperul. Bravos
RăspundețiȘtergereNice...
RăspundețiȘtergereCate oare nu s-ar putea zice, sau scrie despre imensa persoaniltate a Mariei Tanase?! Azi ea nu mai este....
RăspundețiȘtergereFelicitari sincere; un material evocator bine inchegat.
RăspundețiȘtergerePacat ca azi nu mai exista o astfel de PERSONALITATE... in care bunatatea si bunul simt sa troneze! O tempora...
RăspundețiȘtergereFoarte bun, misto relatare
RăspundețiȘtergereda...da...si iar DA!
RăspundețiȘtergereSA NU UITAM NICI CAND SA IUBIM TRANDAFIRII...ASA SI OAMENII
RăspundețiȘtergereEXCEPTIONAL ARTICOL
RăspundețiȘtergerecate povesti nu se nasc... si cate nu sunt cu adevarat, pe imaginea si personalitatea acestei mari personalitati, un fel de Ioana d Arc , a Romaniei
RăspundețiȘtergeretrist, insa adevarat.
RăspundețiȘtergereseamana povestea acestei Doamne cu istoria acestui neam... nu crezi?!
RăspundețiȘtergeremulte adevaruri, multe legende o singura certitudine... vocea ei!
RăspundețiȘtergerece mai material, o adevarata istorie... te felicit!
RăspundețiȘtergerefain tareee. bravo
RăspundețiȘtergeretaceri si nu numai...
RăspundețiȘtergereExcelsior...
RăspundețiȘtergereInteresant. Multumesc.
RăspundețiȘtergereda, multe ar fi de scris, de spus in egala de masura. Ca si popor, balcanic, cred ca suntem singurii capabili a ne "omori"... valorile; propriile valori
RăspundețiȘtergere