La finalul acestei campanii electorale, sa recunoastem una far' de sare si piper, am poposit la domnia sa, acasa, la Prejmer. Si la un pahar de vin bun, unul moldovenesc, noi doi am depanat tot felul de "chestii... socoteli"; atat despre mancaruri, cat si despre alte "dulcegarii" politicianiste. Nu ca vreau sa ma laud, dar mare atentie: in timp ce veti citi, o sa ajungeti a va linge pe "dejte" si o sa va dati singuri seama, de cat de multe lucruri cunoaste "Ciocan"-ul, din bucatarie, nimeni altul, decat unul dintre nepotii dizidentului comunist Eugen Trofin. Pe care Ceausescu l-a redus la tacere! Pana una alta, va doresc lectura placuta, dar si "POFTA BUNA", la bucate: fie ele si virtuale!
- Nea Petre, pentru inceput, haideti sa lamurim urmatorul aspect: dumneavoastra ati ales Prejmerul... sau Prejmerul, pe dumneavoastra?
De cand am "aterizat" eu in acest judet, am lucrat indeosebi cu cetateni de etnie sasa, si iti spun sincer ca am ramas foarte impresionat de corectitudinea si de punctualitatea lor, de curatenia lor fizica si morala. Iar Prejmerul era atunci, strict un "burg" sasesc!
- La fel de bine, pentru cei mai multi dintre cei de aici, din Brasov, si nu numai, deja se cunoaste faptul ca sunteti nepotul fostului dizident comunist Trofin.Ce va mai amintiti despre disparitia acestuia?
Off, off... si iar off: sincer cunosc cele mai multe lucruri din povestile "unchiesului" meu, eu fiind nepotul sau din a treia generatie: pentru cine nu stie, si fi convins ca sunt multi care nu cunosc aceasta realitate, intreg neamul lui Trofin au fost mari taranisti. Poate si de aceea, viata i-a cam dus, pe toti, in Insula Mare a Brailei. Acolo din cate mi s-a povestit si-a gasit sfarsitul si Eugen... imi amintesc ca noi am aflat despre moartea acestuia cam la patru zile dupa ce fusese omorat. Cert este faptul, ca: nici azi, nu ma refer la acele timpuri, dar nici azi, nimeni nu s-a gandit a face lumina despre disparitia "mosului" meu.
- Cu ce ati asemana poltica romaneasca de azi: cu o tochitura moldoveneasca, sau cu un ghiveci... mai mult, sau mai putin calugaresc?
- Daca ar fi sa va mai nasteti o data, cam ce meserie ati alege: bucatar, politician... sau simplu lucrator cu ziua?
Aici nu incape discutie, ori negociere: tot bucatar, dar ne indepartandu-ma, de la "TRADITIA" culinara!
- Ca tot suntem la acest capitol, cam care greseli considerati ca nu le-ati mai face?
Cred ca, in primul rand as cauta, de la inceput a pune bazele unui restaurant, in care, meniul propus consumatorilor sa nu se modifice ... mai bine de 50 ani! Nu rade, am sa explic imediat: am vazut, personal, ca turistii japonezi, in majoritatea lor nu stiau de prima data, unde este Romania; dar daca le spuneai de "Coliba Haiducilor" imediat stiau! Implicit faceau si conexiunile necesare... Restul sunt povesti!
- Pentru final, pentru ca sambata, cand va aparea interviul cu domnia ta, nu mai putem a o "da... prea tare, pe politichie", v-as intreba... cu ce fel de mancare ati compara politica romaneasca din trecut, dar pe cea de acum?
Pentru cea din trecut, m-as opri la "muschiul a la Stefania", umplut cu oua fierte, in sos tomat. Pentru cea de azi, desi m-ai provocat si putin mai inainte, am sa aleg un alt preparat: o tocana, far de gust, indiferent ce politician, sau doctrina ai adauga, in aceasta, ca si ingredient.
da, foarte interesant un mic curs de istorie culinara..si nu numai! Felicitari...si sper ca a meritat acel periplu!
RăspundețiȘtergereNimic mai interesant, mai bine scris, dar si punctat! Chestia cu ghiveciul e pe cat de interesanta, pe atat de adevarata!Felicitari
RăspundețiȘtergereERA BINE DACA CEL ABORDAT SE JUCA NITEL SI CU LICOAREA NUMITA VIN, IN COMBINATIE CU BUCATELE SI POLITICUL. E FAINA SI CHESTIA CU TRECUTUL... BRAVOO, MAI NENE!
RăspundețiȘtergereEu aș găti un pește garnisit cu fructe de mare sau cu "carcalaci din ăia ce se uită la tine"... așa ca pentru musafiri, cum ar fi spus State de Romania, din inimă de țigan, ne fiind mâncător "pbește" așa cum ar spune pbrieadenu' meu Mohamad Murad, viitor pbrimar al orașului Magalia. În rest eu aș mânca acum niște costițe de berbecuț din carne Hallal și garnisite cu un pic de humus, salată taboullait și un pic de pastă pastă de iaurt cu mentă, garnisite cu un pahar mic de "Saint Emillion"... așa cum se poate mânca intr-un bun restaurant libanez ce se respectă, mâncare de prânz ce poate să-ți ajungă o zi întreagă. Din "meniuu' de la domnu" citând din nou pe Mohamad Murad, îmi place idea de mușchiuleț de pborc cu ou și szozs tomat".
RăspundețiȘtergereVorba aceea, de cand cu Clotilde si Murad... vorba cantecului:"tara noastra-i tzara... noastra, dulsi pajiste albastra.."!
ȘtergereIntamplator, sau nu cunosc acest personaj, este un om exceptional si un artist in ale bucatariei! Felicitari ca: unu, l-ati gasit...si doi... ca ati scos de la el, o astfel de poveste. Chiar ca este una(poveste) de weekend!
RăspundețiȘtergereDe Clotilde nu-mi place! E săracă, vrea și ea... de toate cum spunea "marele poet alexandru vlahuță" citând din Las FIERBINȚI sau din marele om de cultură, Cornel Dinu, dar nu ea mă enervează ci Barna... un cioban cu veleități de intelectual, inebunit după bani și putere și avere. Mi-ar plăcea să-l văd cu clopu-n cap, conducând oile. Mohammad? Vine dintr-o familie! Familia sunt în top 5 cei mai bogați oameni din Liban. Sunt de 10 ori mai bogați decât Țiriac.... 😉 dacă ar fi în toate orașele un primar ca Mohammad? Să nu mai vorbim că este candidatul PMP. În concluzie, campania s-a terminat.
RăspundețiȘtergereBune comentarii si inspirate are azi(today) mister Buba! Felicitari... acum imi vine in minte acest vers..."tara noastra aur poarta...iar copiii nostrii"cersesc" ...din poarta, in poarta!Felicitari... CE MAI, BUN SUBIET!
RăspundețiȘtergereAzi tinerii nu mai cerșesc din poartă în poartă, pentru că și mujicii de rumâni, datorită corporațiilor multinaționale, au început să plătească iar la cei de culoare, nu se înghesuie nimeni decât tot ai lor sau amărâți cu diverse dezabilități din zone defavorizate. AUR? Nu-i organizația aceea rusească ce au ocupat abuziv cu corturi Piața Victoriei? Iar noi când mergeam la proteste din ianuarie 2017- noiembrie 2019, jandarmii ne luau pe sus pentru o stație și un microfon, nu vorbim despre corturi și autobuz. În rest acolo sunt cei de la Sputnik și lătrăii lor, filo- ruși, pro psdaldeudmr și pro românia, hasnaua3 și rtv. Adică cu cei mai rău. Ei având interesul prin BOR să militeze împotriva valorilor europene și euro-atlantice, încercând să ne atragă prin așa zisa unire cu Basarabia... în uniunea statelor independente, aducându-ne inapoi în jungla anilor '90, înapoi la inflație așa cum au făcut primul pas cu mărirea pensiilor cu 40%, când statul român nu are bani, iar economia inexistentă. Recunosc că sunt dezamăgit de BOR, ce fac numai propagandă rusească, pro psdaldeudmr și pro românia, alături de paridul lui voiculescu. În fine, am încheiat și acest articol gastronomic. Noapte bună, națiune
RăspundețiȘtergereAzi, "mister" Buba a fost in zi de gratie... bine scris, gandit, dar mi ales punctat! Cititori inteligenti.... la fel ca si subiectele.
ȘtergereGhiveci jurnalistic! Bucătărie, politică... comuniști, sași// Prea multe subiecte! prea puține amănunte!
RăspundețiȘtergereNu sunt de acord!la un pahar de vin, despre ce sa vorbească?despre metafizica,Schumann, Kant, nu mai multe "bârfe"," smenuri", ori șușanele?!
ȘtergereInteresant, nu-mi pare un ghiveci, ca urmare cati cititori, atatea gusturi! Cum se mai spune si-n popor..."nu te poti... chh, pe gustul omului"! Asa cred, asa ca este ok parerea mea. pacat ca este femeie. sau asa pare?!
RăspundețiȘtergereARTICOLUL ESTE BUN, SPRE FOARTE BUN.VAD CA UNII/UNELE SUNT PIZMASI. DAR ARTICOLUL IMI PARE... VORBA RECLAMEI: PREA BUN, PREA CA LA TARA. DECI GURA LUMII DOAR BUCATELE LE ASTUPA!
RăspundețiȘtergereo tempora ,o mores !
RăspundețiȘtergereSuperb materialul. Rezultatul? Am pus de o saramură de pește.
RăspundețiȘtergereasta era si tinta, sau macar una dintre ele! Sa traiesti Parinte...
ȘtergereCe bine se mai manca acolo... ce timpuri, ce gusturi, ce om!... Am fost si eu acolo... s-a laasat cu amintiri si un vin exceptional. Va felicit... pentru material.
RăspundețiȘtergereAm trecut si "je" pe acolo... ce mai loc...ma bucur ca exista si locuri unde OMUL acela este APRECIAT! Excelsior....
RăspundețiȘtergereE de luat in seama..de trecut in agenda mea; va (foarte)...MULTUMESC!
RăspundețiȘtergereMulta sanatate, lui "nea" Petrica!!!!
RăspundețiȘtergereFoarte interesant.
RăspundețiȘtergereFrumoasă poveste de week-end, istorisită, cu picanterii politice și culinare, de două personaje - jurnalistul și Petru Ciocan, chef culinar - înzestrate cu arta conversației. Subiectul este atât de plăcut pentru că este depănat intr-un decor deosebit - PREJMER, județul Brașov, zonă transilvăneană cu peisaje frumoase, arhitectură sosească, istorie și oameni bravi. Citind acest articol, mi-a plăcut și amuzat comparația între ghiveciul de lături și politicile actuale, generate de un ghiveci uman, gras, plin de zoaie, degradat, de coloratură incertă. Adevărat este că nu ne putem mândri nici cu politicile și evenimentele petrecute pe meleagurile românești, în a doua jumătate a secolului trecut, istoria rămâne, dar totul se poate schimba, la un moment dat, în bine, pentru că oameni de bine, bravi și serioși sunt destui în țară. Și, pentru început, să ne bucurăm de bucate alese, tradiționale, românești, însoțite de un pahar de vin românesc, de calitate superioară, căci de arta culinară și soiurile de vinuri românești știe o lume întreagă! Să ne bucurăm de sărbători, de tradiți, de oamenii buni cu suflet brav și atunci MENIUL va fi complet!!!
RăspundețiȘtergereFaină poveste... mesteri "cârmacii"..şi de o parte, dar şi de alta!!! Poftă bună, la lectură....
RăspundețiȘtergereNu e rea povestirea aceasta... dar mai e oare acolo "chef" Ciocan?!
RăspundețiȘtergere