LA MASA PRESEI STAU PENTRU UN AUTOGRAF ... NIMENI ALȚII DECÎT ... FĂNUȘ, DIN LACRIMA BRĂILEI, NEA VANEA... DIN PORTURILE GALAȚIULUI... ȘI NU ÎN ULTIMUL RÎND... BARDUL OLTENIEI, ÎN FAPT SINGURUL CARE I-A SCRIS O DEPEȘĂ ÎN VERSURI... ADRIAN PĂUNESCU!
Dar, revenind la REALITATEA de pe pămănt, azi e doar o zi de toamnă ! Adevărat una tîrzie, o zi de toamnă ciudată... azi,poate doar azi, în marea echipă a STELELOR , de îngeri, s-a mai îmbrăcat un TRICOU: pe cît de mare, pe atît de CARISMATIC: ILIE BALACI! Acum, acolo sus, Crișan va scoate mult mai ușor un PENALTY avănd la îndemănă centrarile Minunii Blonde... dar și cu o apărare betonata de Stefanescu si de Tilihoi.
Iar, tot acolo, Prințul Băniei va face cu o mare ușurință ceva un doi- uri, cu un alt mare Print: cel din Trivale. Vă dati seama ce spectacolul ”NAIBII” va fi acolo sus?!Iar toate astea vor fi ”acompaniate”, de vocea ușor lăutărească a lui Sebi Domozină...
Tare departe, ca timp și spațiu într-un cartier periferic a BUCUREȘTIULUI, duminică se transmitea un meci... Am și acum, în memorie, acea poză , de familie, ÎNGĂLBENITĂ parcă de bruma atîtor toamne tîrzii... Se dă legătura la Craiova. Pe televizorul nostru alb-negru Diana se vede totuși că stadionul e arhiplin. Mama îmi coase, pe repede înainte, o matricolă pe mâneca pardesiului și s-a strâns toată într-un fotoliu.
Tata nu mișcă, în celălalt. Pe ecran, Ilie zâmbește în prim-plan. Bate un aut, reprimește de la Crișan și pleacă în dribling. Unu, doi, trei, patru steliști cad ridiculizați. Șut... bară! Mingea sare la Cârțu și Sorin stopează neverosimil, apoi trimite în plasă. "Centralul" explodează, urlă, strigă, ca și cum L-ar implora pe Dumnezeu să țină duminica aia pentru totdeauna: Baaa-laci! Baaa-laci! Baaa-laci! Din ecran, Ilie zâmbește. Tata are același zâmbet. Parcă și mama!
Azi... undeva în tomnatica CETATE a fotbalului oltean, puștiul blond a plecat în dribling, spre PORȚILE RAIULUI, așa ușor, poate prea ”BÎSTREȚ”... după gustul meu! Dar cum crezi tu, oare, dragul meu cititor, că eu o să cred vreodată că mama, tata și Ilie nu mai sunt?
Undeva... la vîrsta liceului, într-o DUMINICĂ... EXACT ca în duminica care a PLECAT fără să ne anunțe! Exact ca în meciul de atunci, am impresia că ILIE e tot acolo, pe teren, zămbind șăgalnic, poate în amintirea numărului de el inventat: 8.
Fraților vă rog să nu PLANGETI... ZĂMBIȚI: acolo sus, deja ne-am CALIFICAT la MONDIALUL CERESC!
RIP... Iliutză!
RăspundețiȘtergereFrumoasa incheiere: NU PLANGETI... ZAMBITI, ACOLO SUS DEJA NE-AM CALIFICAT LA MONDIALUL CERESC! Macar acolo...
RăspundețiȘtergereNimik nu ar mai fi de adaugat! Dumnezeu sa-l primeasca in Lumina Sa!
RăspundețiȘtergereNe va fi tare, dar tare dor de driblingul sau, de loviturile sale libere, de pletele blonde... intr-un cuvant de El! PREA bUN , PREA CA LA TZARĂ, INSĂ PREA ”BÎSTREȚ”!
RăspundețiȘtergereToamna ineaca frunzele-n fum.. Tot asa si cu ”legenda Blondă” ! Dumnezeu sa-l primeasca pe marele sau stadion!
RăspundețiȘtergereMAI SARACI IN TALENT, NATURAL. DAR SI IN BUN SIMT! ATAT
RăspundețiȘtergere