Cum care? A acelei sinistre "CLICI", de aşa zise simboluri olimpice; unde MOŢUL dodoaşei sunt inegalabili ION ŢIRIAC şi NADIA COMĂNECI....
Foto Personal- Atena 2004- Dimpreuna cu DAN FILOTI si AL.IOAN
De ce scriu asta? Păi simplu, cam la fel era şi-n urmă cu vreo 20 de ani, unde TIRIAC, dimpreună, pe atunci cu domnul OCTAVIAN MORARIU... organizau "sejururi, tot de neuitat"... şi tot cu maşini, cu alai fastuos... şi tot pe la CASA OLIMPICĂ. Pe atunci era la ATENA...
În schimb, mare atenţie dle COVALIU, dle MORARIU, dle ŢIRIAC... dar şi tu... aşa zisă ZEIŢĂ: o mare CAMPIOANĂ... tot din lumea gimnasticii românesti... era UMILITĂ, de aceştia...
Sub titlul: "Ecaterina Szabo, o mare gimnastă şi campioană, uitată de aproape toata lumea!Radio Romania Actualitati, pe pagina de FB, posta aşa ceva. Iata, spre exemplificare REACTIA scrisă, deci postată, a "fann-ilor", vis a vis de CRASA, lipsă de respect:
A, încă ceva, mai mult aşa... ca o observaţie DUREROASĂ... domnul acesta, nu-i mai dau numele... s-a făcut ca PLOUĂ, atunci când lumea a lăsat POVARA lipsei sălilor de antrenament, de la înot... tot pe seama ANS! Adică a doamnei LIPĂ... Care doamnă, dacă nu exista dânsa şi ÎNCĂPĂŢANAREA sa... nu am fi avut atîtea medalii la J.O, astea, de la Paris... Dar îmi e teamă şi că, nici de federatia de canotaj, azi, noi nu am fi putut a mai scrie, ori a ne lăuda!
- CAZUL BODNAR... inmultit de "N"... ori
De ANCUTA BODNAR noi, cu totii, tot am auzit de multe ori, cel putin in ultimul ciclu olimpic; nu numai de ea.
Insă, mai jos, ce se ştie mai puţin, despre ALEGERILE din viata lor, pînă a ajunge acolo, sus: în lumina reflectoarelor.
Prin amabilitatea domnului ANGHEL NICOLAE STIBLEI, din Vatra Moldovitei, am descoperit adevărul crud, despre una din
multele CAMPIOANE:
"Aventura Ancuţei Bodnar în canotaj a început în urmă cu 12 ani, când suceveanca era în clasa a VII-a. Stătea pe o bancă, lângă şcoala din sat, când a fost observată de o antrenoare care venise în zonă ca să găsească copii cu constituţia potrivită pentru canotaj. Antrenoarea i-a spus Ancuţei să o însoţească în biroul directorului şcolii. Ancuţa s-a speriat pe moment, spunea că n-a făcut nimic şi întreba de ce să meargă la director. Nu ştia cine este. Nu ştia ce este canotajul și era sigură că părinții nu o vor lăsa să plece la Orșova, la 800 de km distanță. Ce i-au spus însă părinții, oameni simpli, muncitori, celei care avea să devină campioană și să ne facă să ne simțim mândri că suntem români... chiar si azi ramane pentru mine o necunoscuta. Tin minte ca eu unul am dus-o cu masina, la tren.
Ce se stie mai putin este ca ea, Ancuta provine dintr-o familie de oameni simplii, muncitori; in care fratele ei, mai mic... Marius este si el, tot canotor. Tatal ei, Nechifor este cel mai muncitor si mai strajnic om pe care eu unul, l-am pomenit vreodata. Mama ei este casnica; pe Ancuta o cunosc de mica si mare ei calitate este ambitia, pe care a avut-o inca din pruncie. Nu este singura care ne face cinste, acolo, in competitii, de buna seama. Insa a devenit o EMBLEMA a noastra, a tuturor celor de aici. Fara multe si pompoase vorbe, ea si oameni ca ea... ne fac mandrii ca le suntem consateni. Ultima data m-am vazut cu ea, de Paste, la manastire, la Moldovita."
- Vom opri oare "TURISMUL OLIMPIC"?!
David Popovici a tras un SEMNAL de alarma... sper si-mi place a CREDE ca, desi nu a mentionat clar ce si cum... cu OAMENII politici, dar fie si-n treacat a aratat cu "DEJTUL" si spre "ipochimenii" politici, sau nepolitici, care deja şi-au făcut un OBICEI... în a DEFILA la fiecare ediţie, a JO. Asta, de parcă OLIMPISMUL românesc ar începe şi s-ar termina cu aceştia...
A se vedea cazul lui "moş" Tiriac, a EŞUATEI zeiţe.... din afara lumii sportului... Şi oare, câţi ca aceştia, nu au existat sau n-or mai sta în UMBRĂ... iar asta, doar pentru a face VOYAGE-uri costisitoare... Dar, pe banii cui?!
Probabil că astea toate, în dauna sălilor de antrenament lipsă, a bazei materiale sublime, dar inexistente ...
O vorbă din bătrâni, care ţine, în egală măsură şi de sporturile de apă, dar şi de cele de "croşetat", cum ar fi... să zicem... SCRIMA; ei bine acea vorbă, ne zice că:
PESTELE DE LA CAP SE ÎMPUTE... DAR, NU DE ACOLO SE ŞI CURĂŢĂ!
