joi, 1 iunie 2017

POVESTEA DELATIUNII TIMPURII...

"Cetățeni! Trebuie să fim conștienți de rolul nostru în societate și să spunem un nu hotărît stărilor de lucruri ce se conturează la noi!” Aceste cuvinte, doamnelor și domnilor, par decupate de pe pancardele protestatarilor antiguvernamentali și pro-europeni din Ucraina, sau de pe bannerele activiștilor care organizează proteste individuale în Rusia ca să evite arestarea pentru demonstrații neautorizate!
Sau, de ce nu, se potrivesc foarte bine cu manifestațiile de solidaritate cu trupa Pussy Riot de pe vremea când două din membrele sale erau în închisoare, sau par a fi scrise de opozanții regimului președintelui Aliaksandr Lukașenka din Bielorusia, ar fi putut foate bine să fie strigate acum cîțiva ani buni la Teheran de oamenii care puneau la îndoială realegerea președintelui de atunci al Iranului Mahmud Ahmadinejad, sau ar fi putut fi chiar scrise pe pancardele masivelor demonstrații împotriva exploatării aurifere de la Roșia Montană și a exploatării gazelor de șist din București și din alte orașe ale României.

„Cetățeni! Trebuie să fim conștienți de rolul nostru în societate și să spunem un nu hotărît stărilor de lucruri ce se conturează la noi!”. Aceste cuvinte, doamnelor și domnilor, au fost scrise cu creta în anul 1981 pe una din clădirile din centrul orașului Botoșani din România, de către Mugur Călinescu, elev pe vremea aceea la Liceul A.T. Laurian din același oraș.

Mugur Călinescu, elevul de 16 ani care în 1981 a decis să protesteze public în piața centrală din Botoșani, scriind cu creta pe clădiri și pe panouri îndemnuri către concetățenii săi, după ce a ascultat emisiunile postului de radio Europa Liberă. Securitatea a intrat în alertă, l-a căutat pe făptaș timp de o lună de zile, cu un enorm efort logistic, disproporționat în comparație cu gravitatea faptei, și mai ales în comparație cu cât de inofensiv era, de fapt, cu făptuitorul. După ce a fost descoperit, Mugur Călinescu a fost interogat îndelung de Securitate,
În România, rezistenţa – atunci când a fost – a fost una individuală, spre deosebire de celelalte ţări ale lagărului comunist care au reuşit (mai ales Polonia şi Cehia) să creeze mişcări sindicale/sociale sau culturale de rezistenţă. 
Celor mai cunoscuţi opozanţi ai regimului dictatorial din România anilor ’80 (Vasile Paraschiv, Paul Goma, Dorin Tudoran, Doina Cornea, Radu Filipescu etc.) li se alătură Mugur Călinescu, un elev de 16 ani din oraşul Botoşani.
Povestea puştiului, care timp de o lună şi jumătate, a reuşit în toamna anului 1981 performanţa de a „dinamita” liniştea structurilor represive ale oraşului Botoşani şi nu numai, faptele sale ajungând până la temutul şef al Securităţii de la acea vreme, Tudor Postelnicu.
La 16 ani, Mugur Călinescu (elev în clasa a X-a la liceul A. T. Laurian),  influenţat de emisiunile de la Radio Europa Liberă, a pictat nopţi la rând zidurile clădirilor din oraş cu mesaje şi lozinci precum: „Cetățeni! Trebuie să fim conştienţi de rolul nostru în societate şi să spunem un nu hotărât stărilor de lucruri ce se conturează la noi”; „În Polonia prietenă, oamenii au dobândit o libertate reală, au sindicate libere «Solidaritatea» şi «Solidaritatea rurală». Acestea le reprezintă cu adevărat drepturile chiar dacă au aceleaşi probleme alimentare ca şi noi”; „Vrem libertate”; „Vrem respectarea tuturor drepturilor”; „Nu mai putem accepta mizeriile şi nedreptăţile din ţara asta”; „Cetăţeni! Ţara noastră are o situaţie economică grea. Datoriile externe au atins 10 000 000 000 dolari, în timp ce în presă plouă cu «petale roz»”; „Vrem democraţie”.


  • Revolta adolescentului 
Care a sfidat cu un curaj nebun teroarea fostei Securităţi n-a rămas fără urmări. Timp de mai multe săptămâni, organele locale ale Ministerului de Interne, susţinute şi de Miliţia şi Securitatea din judeţul vecin (Suceava), au declanşat operaţiunea „Panoul”, răscolind Botoşaniul în căutarea „teroristului” care „atentase” la valorile regimului comunist. După o lună de zile de la demararea acţiunii de prindere a făptaşului, Mugurel Călinescu este arestat în timp ce scria un mesaj pe un panou, de către o patrulă compusă dintr-un miliţian şi un securist. Au urmat sute de ore de anchetă la Securitatea din localitate, deschiderea unui dosar de urmărire informativă – DUI, sub numele de cod „Elevul”, şedinţe de prelucrare la şcoală, ameninţări cu exmatricularea şi şcoala de corecţie. 
La doi ani de la debutul anchetei, în noiembrie 1983, adolescentul rebel al Botoşaniului este diagnosticat cu leucemie iar după alti doi, la data de 14 februarie 1985, moare într-un spital din Iaşi. Martorii vremii aveau să acuze după 1990 că Mugurel Călinescu ar fi fost iradiat în timpul anchetelor cu o substanţă pe care securiştii i-o puneau de fiecare dată în ceaşca de cafea pe care era obligat s-o bea.
  • Turnători la 16 ani
Unii au colaborat cu Securitatea pentru că au fost constrînşi, alţii au făcut-o pentru bani, însă aproape cu toţii erau oameni maturi care, cel puţin teoretic, erau conştienţi de ceea ce fac. Au existat însă botoşăneni care au colaborat cu fostul organ de represiune al regimului comunist înainte de a deveni majori. Au făcut-o încă de pe băncile şcolii. Totusi am reuşit să intrăm în posesia unor noi documente din dosarul pe care Mugur l-a avut la Securitate şi care dovedeşte că a fost turnat de cel puţin doi colegi de clasă. În planul întocmit de lt.maj.Virgil Irimia pe 18 octombrie 1981, la punctul 5 se menţionează ca măsură : „Recrutarea a două surse-elevi din clasa a XI – a B la Liceul AT Laurian”. Responsabil de racolarea acestora a fost lt.maj.Dumitru Sîrbu cel care, de altfel, ulterior a fost prezent la o şedinţă în liceu privitoare la Mugur Călinescu.
  • Liceeni informatori „Dan” şi „Corneliu”

„Dan” şi „Corneliu” sunt numele sub care apar semnate note informative de către elevi de la Liceul AT Laurian, unde Călinescu era atunci în clasa a XI – a. Cei doi au fost instruiţi de securişti să îşi atragă colegul în discuţii social-politice pentru a afla dacă acesta mai prezintă pericol pentru regim, dacă regretă inscripţiile, dacă are de gînd să recidiveze. Astfel, într-o notă informativă din 20 noiembrie 1981 „Corneliu” arată că a vorbit cu Mugur, iar acesta i-a spus că „îmi trebuie un timp să mă reabilitez prin fapte”. Elevii turnători şi-au desfăşurat activitatea cel puţin cîteva luni de zile. Acest lucru este demonstrat dintr-un document eliberat de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) în care se face referire la o notă informativă semnată de „Corneliu” pe 24 aprilie 1982. „Conform sarcinilor primite sursa informează că a purtat în mai multe rînduri discuţii cu elevul Călinescu Mugur din clasa a XI –a B liceul AT Laurian, fie la şcoală sau la domiciliul acestuia”, se arată în actul de la CNSAS, după care se continuă : în prezent îl preocupă foarte mult învăţătura, afirmînd în mai multe rînduri că intenţionează să susţină examen la o facultate cu profil economic”. Pe 15 martie 1982 „Dan” povesteşte la rîndul său :la învăţătură era cotat ca un elev mediocru, rămînînd în clasa a IX – a corigent. Era preocupat mai mult de literatura beletristică şi de noutăţile, în general, din muzică. Nu avea prieteni apropiaţi în clasă. Se limita la relaţii strict colegiale cu elevii”.

  • Mugur Calinescu Obiectiv de la Securitate : racolarea a doi elevi

Pe MartorIncomod.ro, la adresa /investigatii/servicii secrete/cazul-panoul/ , este disponibilă povestea adolescentului Mugur Călinescu, botoşăneanul care în toamna anului 1981 a pus pe jar Inspectoratul Judeţean de Securitate după ce a scris lozinci anticomuniste pe Palatul Administrativ şi pe zidurile viitoarei Case de Cultură a Sindicatelor. El a decedat în condiţii suspecte după audieri, existînd bănuiala că ar fi fost iradiat pentru a fi eliminat. Între timp am reuşit să intrăm în posesia unor noi documente din dosarul pe care Mugur l-a avut la Securitate şi care dovedeşte că a fost turnat de cel puţin doi colegi de clasă. În planul întocmit de lt.maj.Virgil Irimia pe 18 octombrie 1981, la punctul 5 se menţionează ca măsură : „Recrutarea a două surse-elevi din clasa a XI – a B la Liceul AT Laurian”. Responsabil de racolarea acestora a fost lt.maj.Dumitru Sîrbu cel care, de altfel, ulterior a fost prezent la o şedinţă în liceu privitoare la Mugur Călinescu.

  • "Elevul" urmăreşte şi în apartament

Pe lîngă „Dan” şi „Corneliu”, a mai existat şi informatorul „Elevul”. Acesta a redat cu lux de amănunte ceea ce se întîmpla în acea perioada în familia elevului urmărit. Pe 20 octombrie 2001 „Elevul” scrie : „La ora 20:15 Rodica (mama lui Mugur – n.r.), a venit acasă împreună cu Maricica. În discuţii Rodica îşi exprimă îngrijorarea că obiectivul (Mugur Călinescu – n.r.) este plecat la Securitate de la 16:30 şi nu s-a întors nici pînă în prezent. Se întreabă dacă este cazul să se ducă înaintea lui. Se lamentează că obiectivul n-a învăţat şi că sărmanul va trebui să stea noaptea tîrziu să înveţe”. Turnătorul nu se mulţumeşte doar să redea cu mare acurateţe discuţiile, ci chiar intervine cu consideraţii personale : „Menţionez din cele constatate pînă acum în urmărirea obiectivului, ca o părere personală, că nu-l văd să fie afectat de situaţia în care se găseşte. Discută foarte degajat, ca şi cum n-ar fi vorba de el. În discuţiile cu mama lui are un ton arogant, dînd de înţeles că nu are nevoie de sfaturile ce i le dă întrucît el singur ştie ce are de făcut”.
  • Şedinţă cu securiştii la liceu


Conform actelor existente în dosarul de la CNSAS, pe 27 noiembrie 1981 elevul este „discutat într-un colectiv restrîns de factori educaţionali din cadrul liceului, cu participarea primului-secretar al comitetului municipal UTC şi a reprezentanţilor Inspectoratului general de Învăţămînt şi în prezenţa părinţilor acestuia”. Întrunirea s-a organizat pentru „integrarea corespunzătoare a elevului în ambianţa social-politică”. Aici, elevi şi profesori deopotrivă, l-au pus la zid pe adolescent.
Participanţi la şedinţă:
- inspector general şcolar Mihai Matei
- director liceu Mihai Dumitriu
- secretar PCR liceu M.Floareş
- secretar comitet judeţean, municipal şi liceal UTC, I.Istrati, Gheorghe Ababei, Hoşman
- diriginte Dorin Moraru
- maior Mihai Crărciun, şef serviciu I., Lt.maj.Dumitru Sîrbu, ofiţer operativ

În liceu Mugur Călinescu a avut doi colegi de clasă pe care îi chema Cornel şi unul căruia îi zicea Dan. Unul din cei doi Corneliu este liderul judeţean al PNŢCD Corneliu Furtună, astăzi director al fostului liceu sanitar. Acesta susţine că nu a dat nici o notă informativă la Securitate, că nici măcar nu a fost contactat de reprezentanţii acesteia şi că aşa ceva era practic imposibil întrucît el însuşi făcea parte dintr-o familie supravegheată din cauza convingerilor anti comuniste. „Atît îmi amintesc că dirigintele (Dorin Moraru, cel care după revoluţie a fost timp de aproximativ patru ani inspector şcolar general adjunct – n.r.) a venit şi a spus că s-a apucat ăsta de scris trăsnăi şi prostii pe garduri, dar noi nu prea am dat importanţă, că noi oricum ascultam Europa Liberă. După care îmi amintesc că i-a chemat pe doi colegi la director. Cei doi au fost scoşi de la oră. Asta îmi amintesc clar”, ne-a declarat Corneliu Furtună. Acesta crede că ai săi colegi au fost constrînşi să dea note informative şi că nu au făcut acest lucru de bună voie. De asemenea, crede că elevii colaboraţionişti locuiau în aceeaşi zonă cu Mugur deoarece securiştii doreau să îl supravegheze atît la şcoală, cît şi în timpul liber. Colegul Dan este Dan Andriescu, fost candidat în 2008 la Primăria Botoşani din partea Partidului Conservator. Acum este inspector la o firmă de asigurări. El susţine că nu este informatorul „Dan” şi că a fost o singură dată la Securitate în legătură cu acest caz. „Atunci te chemau şi te duceai. Am dat o declaraţie, nu o notă informativă, este o mare diferenţă”, a afirmat Dan Andriescu. Acesta a fost chiar vecin de scară cu Mugur Călinescu şi susţine că nu îşi aminteşte prea bine ce s-a întîmplat atunci deoarece au trecut aproape 30 de ani, dar ştie că mai mulţi colegi de-ai săi au fost contactaţi de securişti. Furtună şi Andriescu au venit ca martori într-un proces deschis de mama lui Mugur în încercare de a obţine pentru acesta un certificat de luptător împotriva comunismului. 
  • „Băiatul meu putrezeşte în mormînt, iar securiştii au pensii de zeci de milioane"

La mai bine de trei decenii de la începutul anchetelor Securităţii şi la 25 de ani de la moartea misterioasă a unicului său fiu, mama Rodica Uncescu (femeia divorţase, iar copilul rămăsese cu numele de familie al tatălui) încă mai trăieşte cu spaime. Culmea, locuieşte la acelaşi etaj cu fostul ofiţer de Securitate Ilie Sîrbu.  Abia în 2008, după patru ani de demersuri, a reuşit să obţină pentru fiul său calitatea de luptător în rezistenţa anticomunistă. Nu s-a ales însă că nici un leu în urma dobîndirii acestui statut deoarece legea prevede drepturi financiare pentru titulari sau moştenitori, ori ea nu are nici una din aceste calităţi. L-a contactat în urmă cu un an pe senatorul Daniel Humelnicu rugîndu-l să încerce modificarea legii, astfel încît şi părinţii celor decedaţi să poată primi acel ajutor bănesc. „După patru ani am primit acceptul să văd dosarul şi după alţi patru am primit acest certificat. Acum trebuie să aştept încă patru ani ca să primesc pensia asta? Mîine-poimîine mor. Măcar cu atît să mă aleg”, spune Rodica. Actul normativ nu s-a mai schimbat. A cerut Primăriei să fie inclusă pe lista persoanelor cărora li se acordă o centrală termică pe gaz, însă nu i s-a mai dat pentru că Termica nu îi permite debranşarea. Aşa că a luat pe cineva în gazdă pentru ca, la 73 de ani, să îşi poată plăti factura la căldură de aproape 200 de lei pe lună. Se uită spre tabloul-poză cu băiatul său şi spune printre lacrimi : „Băiatul meu putrezeşte în mormînt, iar securiştii au pensii de zeci de milioane”. 
  • Cinismul "TORTIONARILOR"  de ieri : dar... INCA... in viata

Dar nimic nu este mai terifiant decât cinismul declarațiilor de azi ale torționarilor de ieri:


„Am fost anunțat că am făcut poliție politică. Da, am primit verdict de poliție politică. A venit acasă o hârtie. Am pus-o pe foc. Cu cazul Mugurel Călinescu. Pentru că am întocmit planul de măsuri împotriva unui tânăr care vezi doamne era împotriva guvernului…. Am vrut să mă șterg la… așa, dar era tare și… Măi copii, ascultati ce vă spune moșul, în Securitatea asta a statului au fost suficienți oameni care au făcut poliție politică, dar 90 și… la sută îsi achitau niște sarcini. Acest băiat, păcat de el, a comis o infracțiune sub influența radio Europa Liberă. Aveam un cod penal. Băiatul ăsta a comis o faptă care se încadra la articolul cutare. Asta a fost. Dacă ar fi comis fapta asta înainte de ’64, lua 15 ani de pușcărie. Dar după ’64, Ceaușescu nu a mai vrut deținuți politici. Se mergea pe prevenire, avertizare în cadrul colectivului, reabilitare. Nu se punea problema să fie pedepsit sau retrogradat. Pe Mugurel… l-am retrogradat din banca întâi în banca a doua”.

3 comentarii:

  1. Oare de ce astfel de POVESTI, triste, tragice si dure au ajuns a nu ne mai mira? Si, inca ceva... in curand o sa ajunga a nu ne mai impresiona prea tare.Poate deloc... demersul tau imi pare fff bun, insa foarte tardiv! De ce spun asta? Pai numai departe decat ieri, la MAI, copii doreau sa fie direct ministrii.Nu sa-si cunoasca mai intai ISTORIA! Nu simti si tu la fel draga Scufitza?

    RăspundețiȘtergere
  2. Imi place a crede ca...TOTUSI... demersul meu, asa cum tu il numesti... nu este (inca) unul tardiv.Va multumesc oricum!

    RăspundețiȘtergere