CUZA... SAU POVESTEA EROULUI DICTATOR!

DA...ati "cetit" corect; A.I.CUZA erou... sau dictator!? Dupa ce veti avea rabdarea a citi despre toate acestea... veti DECIDE ... singuri

• Cuza, erou sau dictator? 

Imaginea de erou e corectă. Felul cum un conducator paraseste scena politica are o influenta majora asupra imaginii lui peste veacuri. Lovitura de stat din februarie 1866 confirma faptul ca marii dusmani politici ( liberalii si conservatorii) au ajuns sa-l urasca de moarte, mai mult decat se urau ei intre ei. Deşi domnia sa a fost controversată, momentul Unirii Principatelor de la 1859 este singurul aspect la care românii se raportează atunci când vine vorba despre Alexandru Ioan Cuza. Ziua de 24 ianuarie readuce, an de an, în memoria colectivă a românilor imaginea lui Alexandru Ioan Cuza ca simbol al Unirii Principatelor Române de la 1859. Cu toate că domnia sa a fost una destul de controversată, momentul Unirii este singurul aspect la care românii se raportează atunci când vine vorba despre Alexandru Ioan Cuza. Imaginea lui Cuza peste veacuri este deformata (inspre eroism) de un fenomen tipic istoriografiei romanesti: Prin faptul ca a fost silit sa abdice si sa plece in exil, Cuza a beneficiat de o supralicitare a calitatilor sale, uitandu-i-se greselile.

Marile sale reforme nu erau pe placul bogaţilor acelor vremi. A înfiinţat Jandarmeria, a împroprietărit ţăranii nevoiaşi, a instituit Codul fiscal, a reglementat activitatea contabilă, a rezolvat problema regiunilor şi a judeţelor, a dat de pământ cu toţi corupţii administraţiei publice, a eliminat monopolul asupra forului legislativ, a făcut Codul Penal, a modernzat statul, dar şi-a mărit puterea personală. Ca mulţi alţi conducători, s-a crezut în putere. Până în noaptea fatidică a loviturii de stat.

După înfăptuirea Unirii, Cuza a iniţiat o serie de reforme interne, precum secularizarea averilor mănăstireşti, reforma agrară şi reforma învăţământului. În aplicarea acestora s-a lovit de rezistenţa Adunării Legiuitoare, pe care a dizolvat-o la 2 mai 1864, prin forţă.

„Cuza a constatat la un moment dat că nu avea destulă putere, că reformele sale treceau foarte greu neavând susţinere în Parlament şi a devenit autoritar. A dat un fel de lovitură de stat în 1864, şi-a sporit puterea proprie, în defavoarea celorlalte instituţii. Reuşeşte astfel să-şi atragă criticile de la stânga politică, care se temea că va deveni tiran", explică istoricul Ion Bulei.

La 10 mai 1864, Cuza modifică, prin plebiscit, Convenţia de la Paris care reprezenta până la acel moment Constituţia după care funcţionaseră Principatele, transformând-o în Statutul Dezvoltător al Convenţiei de la Paris. Cea mai importantă modificare era redistribuirea organizării statale astfel încât domnitorul să aibă puteri sporite, ceea ce a atras nemulţumiri atât din plan intern, cât şi din plan extern.

• Lovitura de stat din februarie

Noaptea loviturii de stat l-a prins cu Maria în pat. Soţia sa Elena era în altă cameră, cu plozii săi din alte legături conjugale şi ai amantei. Primii care au participat la complot au fost liberalii care, ulterior, s-au aliat din interes cu majoritatea conservatorilor, acuzându-l că vrea să insituie un regim dictatorial. Complotiştii aveau şi ofiţeri superiori ai Armatei de partea lor. Aşa s-a constituit “monstruasa coaliţie."

• Carol II - Cuza

La circa 100 de ani dupa Cuza, un rege aventurier care a distrus, practic, ideea de monarhie constitutionala la romani, Carol al II-lea, se apuca sa guverneze de unul singur. La 11 februarie 1866 Cuza este silit sa abdice. La 11 februarie 1938 Carol al II-lea desfiinteaza Parlamentul, modifica Constitutia printr-un referendum (ale carui rezultate nu pot fi veridice) si ia o serie de masuri COPIATE la indigo dupa lovitura de stat din 1864.

Guvernarea lui Carol al II-lea continua cu asasinate politice comandate de rege (Corneliu Zelea Codreanu), condamnari la inchisoare comandate de rege (industriasul Auschnit, pus in celula cu niste homosexuali, pentru ca refuzase sa dea o spaga ceruta de rege), afaceri oneroase cu statul prin intermediul camarilei, infiintarea unui partid unic al carui sef era regele (Frontul Renasterii Nationale), cenzura presei, manifestatii grandioase organizate pe stadioane, cultul personalitatii regelui etc.

• MORALA: Din nou despre tradarea la romani.  

Iarasi vom vedea, in zilele acestea pline de exuberanta proletcultista feroce, manipulatori ai istoriei si trecerea acesteia in anexa gospodinelor intens rujate. Ii vom vedea, in spatiile publice, cu ale lor singure trei fraze de lemn vorbind, imbracandu-se in stupizenie scolareasca, de colonelul Unirii si de Domnul care a pus bazele statului roman, dar nici-un cuvintel despre tradarea acestuia, tragica sa disparitie: de catre Biserica, Armata si de catre Monstruoasa coalitie a partidelor politice( liberal si conservator). Lovitura de stat din februarie. Noaptea loviturii de stat l-a prins cu Maria în pat. Soţia sa Elena era în altă cameră, cu plozii săi din alte legături conjugale şi ai amantei. Primii care au participat la complot au fost liberalii care, ulterior, s-au aliat din interes cu majoritatea conservatorilor, acuzându-l că vrea să insituie un regim dictatorial. 

Complotiştii aveau şi ofiţeri superiori ai Armatei de partea lor. Aşa s-a constituit “monstruasa coaliţie."